+40 359 409 734

Istoricul scolii

Actualul Colegiu Tehnic “Andrei Şaguna” din Oradea, este urmaşul fostei Şcoli de arte şi meserii, care a funcţionat după al doilea război mondial .

Bazele Şcolii de artă şi meserii din Oradea sunt puse încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, când în Oradea, un mare centru comercial şi industrial se simţea tot mai mult nevoia înfinţării unei şcoli pentru educarea şi pregătirea bunilor meseriaşi de care erau atât de lipsite oraşele noastre din Crişana, îmbunătăţind astfel continuu prestigiul şcolilor de meserii şi atrăgând în jurul lor un număr cât mai mare de copii proveniţi fie din rândul ţărănimii, fie a categoriilor defavorizate de la oraş.

La începutul secolului al XX-lea, probabil în jurul anului 1913, în urma unei cereri şi mai ales în urma unui angajament luat de primăria oraşului Oradea, s-a  propus zidirea pentru şcoala de meserii  a unui edificiu măreţ, în care să fie cuprinse ateliere, săli de cursuri, internat şi atelire publice susţinute de micii industriaşi, însă acest angajament nu s-a putut realiza din cauza războiului, iar greutăţile economice de după război au împiedicat realizarea construcţiei clădirii atât de necesară.

          După război, mai exact în 1921, şcoala de ucenici industriali şi comerciali de stat a avut sediul în localul şcolii civile de pe str. Episcopul Radu nr.7, circumscripţia Olosig  pe care Primăria oraşului Oradea o va  cumpăra separat pentru această şcoală.

De la data de 1 aprilie 1922 – 30 iunie 1931 şcoala este preluată şi finanţată de Ministerul Instrucţiei, iar de la 1 iulie 1931 trece în administraţia Ministerului Muncii.

În 1937 este dată la 30 aprilie Legea pentru Pregătirea Profesională ş Exercitarea Meseriilor dă o nouă  organizare acestui tip de şcoală, transformând-o în Curs Profesional pentru Ucenici Industriali şi Comerciali sub ocrotirea Ministerului Muncii–Direcţia Învăţământ Muncitoresc, cu profile de lemnărie şi metalurgic

Astfel  între 1922 –1940  şcoala funcţiona cu numele de Şcoală profesională de ucenici, având un local propriu, o baza materială asigurată, iar în 1944, după eliberare este cunoscută sub denumirea de Şcoala Profesională de Ucenici Industriali nr.1, cu predare în limba română şi maghiară, cu clase mixte de băieţi şi fete, fiind comasată în 1951 cu Şcoala metalurgică Înfrăţirea.

Din 1955 odată cu desfiinţarea altor şcoli, elevii sunt dirijaţi spre Şcoala Profesională, ce aparţinea de Direcţia Generală a Rezervelor de Muncă nou înfiinţată.

  În 1959 prin comasarea Şcolii Medii Tehnice de Construcţii Civile şi Industriale  nr.1 cu Şcoala Profesională Metalurgică, cu Şcoala Profesională Construcţii nr. 2 de pe str. Berzelor, şi cu Şcoala de şoferi categoria A de pe str. Karl  Marx, se va forma Centru  Şcolar Profesional Oradea  cu sediul în Parcul Lenin nr. 8.

Acesta îşi mută întreaga pregătire teoretică în clădirea de pe str Kirov, actuala str. Andrei Şaguna nr. 1, iar în clădirea din Parcul Lenin rămân internatul cu dormitoarele elevilor, atelierele de practică  pentru meserii din industria constructoare de maşini- unelte şi croitorie, birourile administrative şi cantina, iar pe str. Muntele Găina atelierele de tâmplărie cu clase de tâmplari, parchetari, dulgheri, etc.

În 1964 Centrul Şcolar Oradea, avea o şcoală profesională, o şcoală postliceală, cu profil de construcţii civile şi industriale, inclusiv arhitectură şi construcţia oraşelor, energetic, construcţii de maşini, o şcoală de maiştri şi o şcoală de şoferi categoria A şi E.

Începând cu anul 1969 şcoala primeşte denumirea de Grup Şcolar Oradea, căci în perioada ce a urmat Centrul Şcolar Oradea intră în declin, numărul elevilor  scăzând, iar activitatea se restrânge. Este perioda generalizării învăţământului de 10 ani, când în unitatea noastră şcolară va funcţiona clase de liceu treapta I şi clase de învăţământ profesional în majoritate. După 1970 au luat fiinţă în Oradea mai multe şcoli profesionale şi licee industriale, susţinute de întreprinderi, cum este cazul şi Grupului Şcolar Industrial, azi Grup Şcolar “Andrei Şaguna”, al cărui sediu a fost schimbat în decursul anilor, din Parcul Traian (fost Parcul Lenin), apoi Andrei Şaguna (fost Kirov) şi azi în B-dul Decebal nr. 70.

Din 1982 trecem sub tutela I. M. P. S – ului din Oradea devenind Grup Şcolar I. M. P. S. Oradea, iar după 1990 şcoala revine sub patronajul Ministerului Învăţământului, începând o perioadă de frământări, de căutări, de reaşezare a structurilor. În trei ani de zile, şcoala îşi schimbă de trei ori denumirea: Şcoala Profesională Construcţii de Maşini, Grupul Şcolar Industrial de la 1 septembrie 1993 şi  actualmente Grup Şcolar “Andrei Şaguna”. Dispar meserii tradiţionale din profilul şcolii: sculeri matriţeri, lăcătuşi mecanici, aşchietori, forjeri, la care în anii anteriori aveam rezultate foarte bune la concursurile pe meserii (locul I pe ţară 1985 la sculeri matriţeri, locu II în 1986 şi locul III în 1987 etc.) şi apar altele noi, care răspund mai bine comenzilor sociale ce urmau să se profileze: mecanici auto, tinichigii auto, tâmplari, croitori, ajutori vânzători, ajutori ospătari, măcelari, frizeri, tapiţeri, etc.

În anul şcolar 1995 – 1996 şcoala funcţiona cu clase de liceu zi şi seral (6 zi, 13 seral) ,cu profil industrial şi economic, clase de învăţământ profesional, zi (24), clase de învăţământ complementar şi ucenici, zi (16), clase învăţământ de maiştri:  mecanici auto şi electro, seral, clase de învăţământ postliceal: economic, seral.

Din 1996 –2003 se continuă tradiţia pregătirii profesionale a tinerilor  în domenii considerate consacrate în şcoala noastră, cât şi în domenii noi ajustate economiei de piaţă: mecanic, industrie uşoară,  prelucrarea lemnului, la care se adaugă noi profiluri: economic si prestări servicii având invăţământ liceal, curs zi şi seral, şcoală profesională, şcoală de ucenici, scoală de maiştri şi şcoală postliceală. Din 1998 s-a introdus şi o clasă de predare în limba maghiară.

De acum şcoala intră într-un moment de modernizare lucrând după programul Phare-Vet. Astfel s-au amenajat două cabinete de  informatică de ultimă generaţie, dotate cu reţele de calculatoare conectate la Internet, s-a amenajat o cantină în curtea atelierelor de pe str. C.Brâncoveanu. şi un chioşc de uz şcolar pentru practica elevilor. Şcoala este autorizată ca şcoală de şoferi pentru obtinerea categoriilor B, C, F , având în dotare 2 autoturisme Dacia 1310, şi un tractor pentru desfăşurarea orelor de conducere auto.

De la 1 septembrie 2003, datorită revendicărilor imobiliare, sediul Gupului Şcolar “Andrei Şaguna“ este revendicat de către Eparhia Reformată de Piatra Craiului, fapt pentru care am fost obligaţi să părăsim locaţia din str. Andrei Şaguna, primind în schimb una dintre clădirile ce a aparţinut Şcolii Generale nr. 10, din str. B-dul Decebal nr. 60.

PLANURI DE VIITOR

Ne mândrim cu o şcoală ce se numără printre puţinele din judeţ care deţin o bază materială nouă, modernă şi atractivă; de aceea ne propunem să o întreţinem şi să o dezvoltăm continuu, asigurând mereu elevilor noştri cele mai bune condiţii de instruire şi educaţie. Dotarea permanentă a atelierelor şcolii, îmbogăţirea lunară a fondului de carte, utilizarea celor mai noi metode în instruire sunt doar câteva din planurile noastre de viitor alături de:

  • formarea unei echipe de specialişti, profesori, ingineri, economişti, maiştri-instructori alcătuită în totalitate din cadre didactice performante şi titulare, răspunzând astfel nevoilor de educaţie în toate domeniile prin siguranţă, stabilitate şi profesionalism.
  • Obţinerea performanţelor şcolare la Concursurile pe meserii şi Olimpiadele interdisciplinare în toate domeniile pe care le reprezentăm prin actul intrucţional.
  • Creşterea efectivă a procentului de promovabilitate la Examenul de Bacalaureat.
  • Desfăşurarea unui număr cât mai mare de proiecte locale şi internaţionale, parteneriate educaţionale pentru a avea întotdeauna o percepţie modernă, actuală şi deschisă asupra educaţiei.
  • Obţinerea mai multor premii şi distincţii ca dovadă a recunoaşterii calităţii actului instructiv-educativ.
  • Ameliorarea situaţiei privind frecvenţa, disciplina şi ţinuta
  • Îmbunătăţirea relaţiei diriginte-părinţi în urma proiectelor derulate în scopul unei mai bune cunoaşteri a elevului, dar şi a unei mai bune comunicări dintre părinţi şi copii.
  • Îmbunătăţirea climatului de muncă, propice desfăşurării procesului instructiv-educativ
  • Creşterea necontenită a prestigiului şcolii pe baza unor rezultate efective, asumate.
  • Impunerea spritului „şagunist” atât în rândul elevilor noştri cât şi în cel al şcolilor bihorene.

Partenerii nostrii